Povestea Cristinei Belciu

Cristina Belciu este actriță, model și blogger. A acceptat să ne ofere un interviu, în cadrul proiectului Woman in Business, prin care să împărtășească povestea parcursului ei în carieră, un parcurs uimitor. Cristina vă oferă și câteva sfaturi pentru a putea excela în această industrie, unul dintre ele este acela de a nu privi cu sperficialitate acest domeniu. Din punctul ei de vedere cele mai importante calități pe care trebuie să le dețină orice viitor model sau actriță sunt atitudinea și munca. Lectură plăcută! 🙂

Bună, Cristina! Îmi poți povesti mai multe despre tine, astfel încât toți cititorii să te poată cunoaște mai bine?

Cristina este, mai presus de model, blogger și actriță, un om care, în ciuda visurilor mărețe, trăiește, sau de multe ori se luptă cu sine pentru a trăi un slow-life specific acelui „La Dolce Vita” pe care îl caută în lucrurile mici, chiar dacă este la un eveniment spectaculos pe o insulă din sudul Italiei ori pe o bancă retrasă dintr-un colț de București.

Aș vrea să te întreb, care este cea mai importantă calitate a ta? Acea calitate care te-a ajutat să realizezi atât de multe până în acest moment.

Încrederea oarbă în propriile forțe. Zic oarbă pentru că am găsit oportunități și în locuri ce nu mi-ar fi dat vreodată resurse pentru a reuși. Nu e vorba de inconștiență, dar putem să o privim și așa dintr-o anumită perspectivă. Nu renunț la mine, nu mă las, chiar dacă simt că nu e loc, îmi fac, chiar dacă simt că nu știu, învăț. Un fel de încredere care ține în mânecă un „fake it ‘till you make it!”.

În drumul tău spre succes te-ai lovit de prejudecăți din partea celorlalți? Ai fost subestimată?

„Ești o fată frumoasă” a fost cea mai mare subestimare, cel mai mare impediment, căci de multe ori societatea are tendința de a te lua drept un ambalaj, și recunosc, la început am hrănit această superficialitate datorită avantajelor ce veneau la pachet cu „o fată frumoasă”. Nu sunt o fată frumoasă, nu asta în primul rând. Sunt, astăzi, o femeie extrem de muncitoare, citesc mult, ascult cu atenție tot ce se apropie de urechile mele, vizionez, vizualizez, creez, dezvolt și mă dezvolt. Nu sunt doar o fată frumoasă, și deși sunt cel mai mare critic al meu, am curajul să o spun într-un mod răspicat și realist, și cel mai important, mă bucur că mi s-a dat, mai apoi, oportunitatea să o și dovedesc, ori cum am zis-o mai sus, mi-am creat contexte pentru a mă arăta așa cum sunt.

Ce te-a motivat cel mai mult să crezi în visul tău?

Dorința de a deveni cea mai bună variantă a mea. Încă devin. Încă mă motivează. Mi-am setat acest obiectiv tocmai pentru că e unul care nu ajunge vreodată la capăt, deci mă ține mereu în priză, mă face să vreau, mă obligă să pot.

Cum a luat viață povestea ta în lumea modellingului?

A fost o întâmplare, m-am trezit în studiouri, m-am trezit pe străzi pozând, credeam că sunt doar câteva momente, câteva ocazii, au apărut acelea, apoi altele și altele, am lucrat pe cont propriu până acum doi ani când am hotărât să semnez cu Rue des Modeles, agenția care mă susține în acest domeniu.

Dar povestea ta în lumea actoriei, cum a început?

Aici nu a mai fost o întâmplare, a fost o dorință pentru care am muncit în liceu, am făcut parte dintr-o trupă de teatru, apoi pentru că îmi era dificil să îmi împart responsabilitățile la vârsta aceea, am abandonat zona aceasta, însă a fost ceva benefic, în niciun caz negativ, căci mi-am dat seama cât conta pentru mine. Când? După terminarea facultății de publicitate, când m-am înscris la un master de teatru și film. Nu am făcut actorie, ci teorie cinematografică și istoria performance-ului, dar viața m-a adus imediat după răsfoind scripturi de la regizori care au văzut în mine ceva ce speram din copilărie.

Ce te-a inspirat să alegi acest drum în carieră?

Îmi plac situațiile de tot felul. Poate greșesc că o spun, dar recunosc, sunt un om pasionat de…situații, reacții, cum fac față la asta, cum abordez persona aceea, cum să fiu în aceste peisaje, cum să gestionez problemele, eșecurile, cum să mă bucur mai tare, cum să plâng când chiar sunt tristă. Actoria e un psiholog excelent. 

Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpină un model în carieră?

Oh, cred că așteptam de mult timp să îmi spun „of-ul”. Acesta este și unul dintre motivele pentru care am așteptat atât de mult până am semnat cu o agenție potrivită viziunii mele. Modelele sunt privite drept umerașe, ori personalitatea mea m-a făcut mereu să fiu ușor intruzivă, să spun când ceva nu mi se pare potrivit, când nu mă simt comod, când știu că se poate și mai bine. 

Dar o actriță?

Momentan sunt la început, dar pot spune că modul de a gestiona refuzurile fără a le asimila personal este o mare virtute. Da, credeam că poate nu m-am pregătit suficient, deși nu o arătam niciodată, căci v-am povestit despre încrederea aceea oarbă în propriile forțe, însă am conștientizat că nu e „problema” la mine, ci că pur și simplu există o altă actriță care se pliază mai bine pe acel rol, o actriță mai bună sau nu, nici nu contează, important e că este un domeniu ofertant care te învață răbdarea și munca într-o manieră care te păstrează în suspans. V-am zis că îmi plac situațiile. Iată, chiar și acestea.

Au fost momente în care ai vrut să renunți? Dacă da, cum ai reușit să depășești aceste momente?

Nu renunț la mine niciodată, iar visurile sunt tot ale mele, să le las deoparte ar însemna să mă lepăd de ceea ce sunt, bună sau rea, cu aspirații și alegeri greșite sau corecte, sunt a mea, nu renunț, nu la mine.

Cât de dificil este să lucrezi în această industrie?

Trebuie să ai o inteligență emoțională bine pusă la punct, trebuie să știi foarte bine cine ești, căci altfel îți vor spune alții și s-ar putea chiar să îi și crezi, trebuie să te documentezi încontinuu și să fii pe fază în orice moment, să pescuiești oportunități, să nu te lași tu pescuit, căci momeala e multă, dar de multe ori te lasă cu un gust amar. Nu e ușor, dar îmi place al naibii de mult, mă push-uiește, îmi testează limitele și mi le păstrează doar pe cele care sunt juste și îmi folosesc.

Care sunt cele mai importante calități pe care trebuie să le dețină un model sau o actriță?

Atitudine, muncă, atitudine, muncă.

Ce i-ai spune acum adolescentei Cristina?

Bravo! Atât. Nu am renunțat la visurile mele, chiar și atunci când nu mi s-au dat șanse. E o mare bucurie să văd că, deși nu am ascultat sfaturile din jur și m-am încăpățânat să fie ca mine, mi-a ieșit.

Dacă te-ai putea întoarce în trecut, acolo unde povestea ta în lumea modellingului a început, ai schimba ceva?

Absolut nimic, am învățat multe și din experiențele mai puțin plăcute. Am ținut capul sus în orice context, chiar dacă fotograful spunea „bărbia mai jos”, auzeam doar „zâmbește”. Mantra for everyday. 

Ce sfat le-ai da tinerelor care își doresc să urmeze acest drum în carieră?

Să nu îl privească cu superficialitate, nu este ușor. Părțile frumoase se văd, nu le voi aminti, voi spune doar că fără un psihic bine pus la punct este tare dificil. Să citească mult, asta ajută la încrederea în sine enorm, căci așa nu va fi niciodată niciuna doar „o fată frumoasă”, ci „și o fată frumoasă”. 

Consideri că este suficient să ai un vis și o pasiune pentru a excela în carieră?

Visul și pasiunea sunt la fundul mării, noi vrem să înotăm în această viață încălziți de soare, deci la suprafață. Mereu e nevoie de muncă pentru a le scoate din adâncurile propriului sine, așa că fără strădanie, sunt în zadar. 

Ai incuraja femeile să exceleze în carieră? Le-ai încuraja să transforme din pasiunea lor un business? Să devină cele mai bune în domeniul în care activează?

Din tot sufletul. Cunosc multe femei care au atât de multe de spus, însă ori nu au resurse, ori nu au curaj și încredere. Există loc pentru fiecare și putem atât de mult când ne ambiționam și dăm din coate. Nu există eșec decât dacă îl percepem așa. Există lecții, există experiențe, există: ce fac cu această situație? Hai să o întorc în avantajul meu, pot, pot, pot!

În final, care este mesajul tău pentru femeile care doresc să își deschidă un business, femeile care își doresc să exceleze în carieră și nu au încă curajul necesar? Ce le-ai sfătui să facă legat de lipsa de încredere?

Dragile mele, vorbiți cu voi în oglindă! Nu e o nebunie, nu e nici o prostie, e un mod de a vă conecta la sine, de a vă încuraja, de a vă descărca, dar atenție, nu de a vă certa, ci de a vă accepta și iubi fiecare parte. Orice se poate când suntem încrezătoare, decât să ascultăm nu-uri din exterior, mai bine ne rostim da-uri în oglindă.