Ana Odagiu este actriță și o femeie excepțională. A acceptat să îmi ofere un interviu, în cadrul proiectului Woman in Business, prin care să împărtășească povestea ei în lumea actoriei. În povestea Anei o să vedeți că drumul pe care trebuie să îl parcurgă un actor nu este unul simplu, că obstacolele pe care le întâmpini trebuie să te facă mai puternic și că niciodată nu trebuie să renunți la pasiunea ta, oricât de dificil o să ți se pară drumul, la final o să fii mai fericit dacă faci ceea ce îți place. Lectură plăcută! 🙂
Bună, Ana! Pentru început, ne poți spune câteva lucruri despre tine? Astfel încât toți cititorii să te poată cunoaște mai bine.
Vă pup! Eu sunt Ana Odagiu și sunt actriță, iar asta îmi ocupă tot timpul. ???? Chiar în acest moment sunt în turneu cu spectacolul “O femeie împărțită la doi”, un text scris de mine în urmă cu vreo 7 ani, o comedie în care joc alături de colegii mei, Silviu Mircescu și Sergiu Costache.
Aș vrea să te întreb, care este cea mai importantă calitate a ta? Acea calitate care te-a ajutat să realizezi atât de multe până în acest moment.
Habar n-am. Condusă de iubirea pentru această meserie minunată, am găsit mereu resurse pentru a continua, indiferent de piedici sau dezamăgiri. Am puterea să o iau mereu de la capăt dacă trebuie.
În drumul tău spre succes te-ai lovit de prejudecăți din partea celorlalți? Ai fost subestimată?
Drumul meu nu a fost spre succes ci o căutare continuă spre a descoperi lumea actoriei. Da, m-am lovit de prejudecăți întotdeauna: de ce joc în nu știu ce telenovelă, de ce fac filmulețe comice că nu sunt de nivelul meu, de ce joc în comedii de public și nu în “piese adevărate” și multe altele. Păreri are toată lumea. Eu muncesc. Dacă am fost subestimată? Asta nu am simțit-o.
Ce te-a motivat cel mai mult să crezi în visul tău?
Nu a trebuit să mă motiveze altceva decât meseria de actor cu toate lumile pe care ți le deschide.
Cum a luat viață povestea ta în lumea actoriei?
Totul a început în momentul în care o actriță de la Brăila, ne-a dus la Teatrul Maria Filotti să repetăm pentru o piesă. Piesa n-a ieșit niciodată, dar atmosfera, lucrurile noi pe care le aflam, modul în care lucra cu noi, m-au făcut să simt că actoria este calea. Am dat admiterea la U.N.A.T.C I.L Caragiale București și de-aici am plecat în această “călătorie”.
Ce te-a inspirat să îți alegi acest drum în carieră?
Am trăit într-o familie cu preocupări artistice. Bunicul meu picta și mă ducea la galerii de artă, la concerte simfonice, tatăl meu cânta la chitară, compunea muzică și împreună cu mama(cinefilă înrăită) ne-au cultivat, mie și surorii mele, gusturile muzicale și iubirea pentru artă.
Care a fost prima piesă de teatru în care ai jucat?
Prima piesă pe care am jucat-o după terminarea facultății, a fost la Giurgiu. O pornisem cu mari așteptări și deodată nu mai apăreau proiecte. În momentul în care cineva mi-a propus să joc la Teatrul din Giurgiu, atât de tare îmi doream să am scândura sub picioare, încât am plecat acolo fără să stau pe gânduri. Nu mai știu cum se numea piesa. Știu că era un soi de musical și mai știu că am făcut naveta București-Giurgiu timp de un an. A fost o experiență.
Ce semnifică actoria pentru tine?
Actoria este viață.
Care a fost primul obstacol de care te-ai lovit atunci când te-ai hotărât că vrei să fii actor? A fost dificil?
Nu știu care a fost primul obstacol, au fost multe, foarte multe. Am avut trei momente când m-am gândit să renunț, dar numai gândul, mă făcea mai nefericită decât obstacolele în sine. Drumul este până la sfârșit. Nu te poți despărți de această meserie prea ușor. Te caută ea de vrei să pleci, te macină, te consumă, vrea tot, însă și când îți oferă… ÎȚI OFERĂ! Ea mi-a adus atâtea momente de fericire, încât nu mai pui la socoteală dezamăgirile, aripile tăiate, tristețile, depresiile.
Ce i-ai spune acum adolescentei Ana?
Aș îmbrățișa-o!
Consideri că este suficient să ai un vis și o pasiune pentru a excela în carieră?
Nu, nu este suficient. E plin de oameni talentați care se pierd pe drum. Trebuie să muncești, să te perfecționezi și pasiunea ta să-ți devină un mod de a trăi. Dacă îi oferi visului tău 12 ore pe zi timp de o viață, visul va deveni realitate.
Ai incuraja femeile să exceleze în carieră? Le-ai încuraja să transforme din pasiunea lor un business? Să devină cele mai bune în domeniul în care activează?
Prin tot ceea ce fac încurajez acest lucru. Faptul că eu trăiesc și câștig bani făcând ceea ce-mi place, ceea ce mă pasionează, îmi face viața frumoasă. Oricum trebuie să depunem eforturi, să lucrăm până la epuizare, dar nu e mai bine să o facem pentru ceea ce ne place?
În final, care este mesajul tău pentru femeile care doresc să își deschidă un business, femeile care își doresc să exceleze în carieră și nu au încă curajul necesar? Ce le-ai sfătui să facă legat de lipsa de încredere?
Să nu stea prea mult pe gânduri! Să acționeze! Suntem capabile de foarte multe lucruri minunate. Să se gândească doar la faptul că făcând un business din ceea ce le pasionează, vor trăi momente măricele de fericire, în condițiile în care fericirea este atât de rară…